Urmașii  primesc fragmente de adevăr, explicații care protejează imaginea familiei și povești care exclud oamenii deja răniți, și scuză agresorii.

„Așa erau vremurile.”

„A făcut ceea ce trebuia ca să supraviețuiască.”

„A fost un om bun pentru familia lui.”

Un adevăr descoperit întâmplător schimbă sensul acestor propoziții și deschide o poveste de groază pe care familia sau societatea a ținut-o sub lacăt. Marți, în cele trei ceasuri grele ai ocazia să privești în față aceste povești, vei putea să legi biografia familiei tale de istoria colectivă și să înțelegi alegerile și fricile unei epoci, vei putea să recunoști consecințele lăsate de aceste fapte în viețile altor oameni. Astfel, construiești o memorie care cuprinde omul apropiat, faptele lui și vocile celor afectați.

Deschizi un dosar, găsești o fotografie, asculți mărturia unei rude sau citești un nume într-un document, iar povestea pe care ai primit-o în familie se schimbă. În rău.

Din acel moment, te confrunți cu o întrebare personală, morală și civică:

În prima marți a fiecărei luni, Timea Müller deschide una dintre întrebările pe care familiile și societatea le ignoră.

Vii cu o cafea, asculți poveștile celorlalți, aduci o întrebare din familia ta și privești faptele alături de epoca, relațiile și consecințele lor. Timp de trei ore, dai cuvinte unei istorii păstrate în familie și alegi felul în care vrei să o duci mai departe.

Evenimentul are caracter social, este gratuit, nu vindem nimic și nu se face reclamă la nimic. Este contribuția Ancestry Hub la repararea României.

• Cum îl jelești pe părintele care te-a abuzat?
• Ce faci cu iubirea pentru bunicul tău după ce afli că a ucis?
• Cum vorbești despre tatăl tău după ce descoperi că a susținut o ideologie care a persecutat?
• Cum privești povestea bunicii tale după ce afli că a trăit un abuz despre care familia a tăcut?
• Cum îți mai iubești bunica după ce ai aflat că și-a bătut cu cruzime copiii?
• Ce faci când descoperi o sarcină ascunsă, un copil abandonat, un avort clandestin?
• Cum vorbești despre o femeie din familia ta care a făcut alegeri de care ți-e rușine?

Astfel de adevăruri pun pe același raft iubirea, furia, rușinea, vinovăția și doliul, iar fiecare emoție se luptă pentru același loc în relația ta cu omul respectiv. O parte din inima ta dorește să păstreze amintirile și legătura construită cu el, iar o altă parte acuză  faptele și consecințele lor asupra altor oameni.

În cadrul întâlnirii, separi informațiile confirmate de povestea construită în familie, așezi faptele în epoca în care au avut loc și privești urmările lor asupra celor afectați. Observi ce ai primit prin tăcere, rușine sau loialitate familială, apoi alegi cum vorbești despre această istorie și ce valori duci mai departe. Îți reevaluezi relația cu omul apropiat și te uiți din afară la alegerile lui.

Aici începe dimensiunea civică a proiectului, deoarece felul în care te poziționezi contribuie la felul în care societatea își amintește trecutul, își trăiește prezentul și își construiește viitorul

În primul ceas, punem povestea în context

În al doilea ceas, privim ce a ajuns în familii

În al treilea ceas, alegi direcția în care continui

Marți. Trei Ceasuri Rele. este pentru tine dacă te preocupă poveștile pe care familiile le transmit, le ascund sau le spun pe jumătate și vrei să înțelegi ce se întâmplă atunci când trecutul personal se întâlnește cu istoria unei epoci.

În cele trei ceasuri, privești tema din perspectivă familială, socială și istorică, asculți experiențe diferite de a ta și urmărești felul în care oamenii încearcă să împace iubirea pentru cei apropiați cu adevărul despre alegerile și faptele lor. Participi pentru a înțelege mai bine, pentru a pune întrebări pe care conversațiile obișnuite le ocolesc și pentru a-ți forma propria poziție față de ceea ce alegem să păstrăm, să spunem și să transmitem mai departe.

Vii cu o cafea, cu o poveste, cu o întrebare sau cu dorința de a asculta. Tu alegi cât vorbești și cât păstrezi pentru tine. Completează formularul, iar noi îți trimitem pe e-mail confirmarea, tema ediției și linkul de acces.

Sunt pierderi despre care vorbim ușor și sunt pierderi care lasă în urmă iubire, furie, vinovăție, rușine sau întrebări pe care le purtăm ani întregi.

În ediția din 1 septembrie de la ora 18.30 Timea Müller deschide conversația despre felul în care trăim mai departe lângă amintirea complicată a celor care au murit. Vorbim despre relațiile care continuă în memorie, despre iubirea care coexistă cu ura, cu furia, cu vinovăția, vorbim despre loialitate și poveștile complicate de familie pe care nu știm cum să le gestionăm după moarte.

Poți să vii cu propria poveste, cu o întrebare sau pur și simplu cu dorința de a asculta, iar tu alegi cât din experiența ta aduci în conversație. Vă invităm în fiecare primă marți a lunii la seria de întâlniri virtuale gratuite „Marți. Trei Ceasuri Rele. Cu cafele și durere”.

Cum vorbești despre tata care fura lemne ca să aibă căldură în casă, sau dădea gaură în conductă? Cum privești bunica ce tăia vițelul în beci și te trimitea să chemi vecinii să cumpere carne? Ții minte cum mama ta fura material din fabrică și îți făcea geacă? Ții minte bișnițarii și valutarii de la colț ? Șmenurile, cunosc eu pe cineva, îți bag eu o pilă? Plicul? Ce faci cu rușinea, dar și cu mândria ascunsă, când în familia ta cel care „știe să se descurce” e lăudat, iar cel cinstit e numit prost?

În ediția din 6 octombrie de la ora 18.30, Timea Müller deschide conversația despre moștenirea „descurcatului”, de la comunism, când a fura de la stat nu se numea furt, ci supraviețuire, până azi, când șmecheria e mai apreciată decât cinstea.

Vă invităm în fiecare primă marți a lunii la seria de întâlniri virtuale gratuite „Marți. Trei Ceasuri Rele. Cu cafele și durere”

În apropierea Zilei Morților, aprindem lumânări, mergem la cimitir și rostim numele celor plecați. Însă memoria unei familii nu îi cuprinde întotdeauna pe toți.

Unele morminte sunt îngrijite, unele povești sunt spuse în fiecare an, iar anumite fotografii rămân la vedere. Unele dispar încet din poveste: copiii morți prea devreme, cei plecați fără urmă, sinucigașii, membrii familiei alungați, rudele despre care ne este rușine. Cine hotărăște pe cine păstrează familia în memorie? Cum îi pomenim pe oamenii pe care i-am iubit, dar care au produs suferință? Și ce loc le oferim morților ale căror vieți și alegeri continuă să împartă familia?

În ediția din 3 noiembrie, deschidem conversația despre ritualurile prin care familiile își păstrează morții aproape, despre mormintele la care nu mai merge nimeni, despre numele scoase din arbore și despre poveștile care cer să fie reașezate în memoria familiei.

Vă invităm în fiecare primă marți a lunii la seria de întâlniri virtuale gratuite „Marți. Trei Ceasuri Rele. Cu cafele și durere”.

Spui că ești român cu mândrie sau cu jumătate de voce? Ai plecat pentru că „în țara asta nu se poate”, dar te înfurii când un străin spune același lucru? Te plângi de România, însă alegi să nu votezi, să nu te implici și să nu ai încredere în nimeni?

Generații întregi au învățat că statul ia, puterea decide, iar omul se salvează retrăgându-se în familie. Din această istorie am moștenit neîncrederea, neimplicarea, șmecheria, rușinea și așteptarea ca schimbarea să vină de la alții. În seara de 1 Decembrie vorbim despre România pe care o criticăm, o idealizăm de la distanță, o părăsim și o purtăm cu noi. Despre identitatea celor crescuți între două țări, despre migrație, patriotism și momentul în care iubirea de țară se transformă în naționalism și excludere.

Ce înseamnă să aparții unei țări pe care ai învățat să nu te bazezi?

Vă invităm în fiecare primă marți a lunii la seria de întâlniri virtuale gratuite „Marți. Trei Ceasuri Rele. Cu cafele și durere”.

De Crăciun, familia vine frumos ambalată. Ni se cere să mergem acasă, să fim recunoscători, să iertăm, să mâncăm și să ne bucurăm unii de ceilalți. Numai că la masa de Crăciun vin cu noi lipsurile, sacrificiile, conflictele, rolurile vechi și toate lucrurile despre care familia a hotărât să nu vorbească tocmai acum, pentru că sunt sărbătorile. Ghinion.

În două seri speciale, desfacem imaginea familiei fericite și privim ce se află în spatele ei. În prima seară vorbim despre ceea ce revine la masă în fiecare an. În a doua, despre resursele familiei și despre ceea ce putem alege să dăruim mai departe.

De ce gătim pentru douăzeci de oameni când la masă suntem șase? De ce cumpărăm peste posibilități, deschidem sticlă după sticlă și sperăm că, măcar de Crăciun, vom arăta ca o familie fericită?

În spatele abundenței stau foametea, războiul, raționalizarea, sărăcia și rușinea de a nu avea. Masa plină e dovada că am supraviețuit, că am reușit și că ne iubesc copiii. De aici vine convingerea că refuzul unei porții înseamnă refuzul iubirii.

Vorbim despre alcool și ceartă, despre violența ascunsă de sărbători, despre cadourile cumpărate pe datorie, despre bătrânii rămași singuri și despre obligația de a petrece Crăciunul alături de oameni care ne-au rănit.

Ce încercăm să acoperim atunci când umplem masa și golim sticlele?

Din familiile noastre moștenim umor, pricepere, solidaritate, ritualuri, povești și feluri de a rămâne împreună atunci când viața devine grea. Cineva din familie a știut să o ia de la capăt. Cineva a păstrat fotografiile, rețetele și numele celor plecați. Cineva a făcut loc la masă, a spus adevărul sau a oprit o formă de violență care trecuse deja prin mai multe generații.

Speranța apare atunci când înțelegem că moștenirea familiei continuă și prin alegerile noastre. Putem păstra ceea ce ne susține, putem opri ceea ce produce suferință și putem pune ceva nou în loc.

Pentru că este o ediție specială de Crăciun, în această seară vom vorbi și despre instrumentele Ancestry Hub care pot fi oferite celor dragi. Vom deschide cutiile, vom arăta ce conțin și vom explica cui i se potrivește fiecare instrument.

După tot ce am primit de la familia noastră, ce alegem să dăruim mai departe?