Rezumat

Articolul prezintă fundamentele teoretice și metodologice ale genogramei ca instrument de analiză sistemică, integrând dimensiunea inovatoare a tandemului specialist–client. Se argumentează necesitatea unei abordări colaborative și standardizate în lucrul cu structurile familiale, pornind de la modelul european McGoldrick. Inovația tandemului introduce o formă de parteneriat reflexiv între specialist și client, prin care analiza genogramei devine un proces continuu de învățare și co-construcție. Articolul descrie modul în care formarea de bază în lucrul cu genograma cu set profesional inclus oferă un cadru clar, aplicabil și etic pentru utilizarea acestei metode în terapie, coaching, educație și asistență socială.

Introducere

În psihoterapia și consilierea sistemică, reprezentarea vizuală a relațiilor și a proceselor intergeneraționale constituie o bază esențială pentru înțelegerea și intervenția terapeutică. Genograma, introdusă de Monica McGoldrick și Randy Gerson (1985), s-a impus ca instrument de analiză complexă a sistemelor familiale, oferind o sinteză grafică a relațiilor, evenimentelor și tiparelor care se repetă de-a lungul generațiilor.

De-a lungul timpului, genograma depășește funcția descriptivă și devine un instrument de explorare a identității familiale și a proceselor de loialitate invizibilă, conceptualizate de Boszormenyi-Nagy (1973). În practica actuală, utilizarea sa cere cunoaștere teoretică și o metodologie clară, standardizată și colaborativă, care susține procesul reflexiv al clientului.

Cadrul teoretic: de la reprezentare la reflecție

Modelul McGoldrick definește genograma ca o hartă vizuală a relațiilor, a modelelor emoționale și a evenimentelor semnificative, pe cel puțin trei generații. Prin simboluri standardizate și convenții grafice precise, genograma permite specialiștilor să identifice structura familială, să observe patternuri intergeneraționale și să formuleze ipoteze sistemice.

În acest sens, genograma funcționează ca instrument de diagnoză și ca mijloc de dialog profesional și intersubiectiv. Ea oferă bază pentru interpretarea proceselor de atașament, transmitere și rezonanță familială, evidențiind felul în care experiențele unei generații influențează relațiile celei următoare. Literatura contemporană (McDaniel, Hepworth & Doherty, 2014) accentuează implicarea activă a clientului în analiză și transformarea instrumentelor terapeutice în spații partajate de reflecție. În această linie, inovația tandemului specialist–client oferă un model etic și practic de co-construcție a înțelegerii.

Analiza metodologică: tandemul specialist–client

Inovația metodologică a tandemului specialist-client propune o schimbare de paradigmă în utilizarea genogramei. În locul unei interpretări exclusive din partea specialistului, procesul devine partajat. Specialistul oferă structura, ghidajul teoretic și ipotezele sistemice, iar clientul participă activ, completând, notând și reflectând între sesiuni.

Această formă de lucru este susținută printr-un set profesional complet, care include caietul de lucru standardizat, posterul cu simboluri, jurnalul terapeutic „Drumul spre casă” și cartolina de explorare familială. Caietul și posterul sprijină analiza profesională în cabinet, în timp ce jurnalul și cartolina susțin reflecția personală a clientului între ședințe.

Tandemul creează o punte între contextul terapeutic și procesul interior al clientului. Analiza genogramei se extinde dincolo de spațiul ședinței și capătă continuitate reflexivă și documentare riguroasă. Acest model stimulează implicarea, claritatea și co-responsabilitatea în relația profesională.

Standardizarea McGoldrick și relevanța profesională

Standardizarea simbolurilor și a convențiilor grafice conform modelului McGoldrick oferă coerență și comparabilitate în practica profesională. Prin utilizarea unui limbaj vizual comun, genograma devine instrument universal aplicabil între discipline: psihoterapie, coaching, pedagogie și asistență socială. Standardizarea asigură bază comună de înțelegere și comunicare între profesioniști, dar și între specialist și client. Această uniformitate conceptuală permite integrarea genogramei în procese de formare, supervizare și cercetare, susținând o cultură profesională orientată spre transparență și responsabilitate. Prin aplicarea acestor principii, Formarea de bază în lucrul cu genograma se evidențiază ca model de instruire care combină rigoarea teoretică și aplicabilitatea practică. Participanții dobândesc competențe clare de construire, interpretare și utilizare a genogramei standardizate, într-un cadru etic și colaborativ.

Implicații pentru practică

Crește implicarea clientului în procesul terapeutic.
Consolidează relația profesională prin transparență și participare.
Oferă claritate și continuitate între sesiuni.
Asigură cadru etic bazat pe colaborare și responsabilitate comună.
Permite aplicare imediată în terapie, coaching, educație și asistență socială.

Concluzii

Genograma, utilizată în tandemul specialist–client, redefinește abordarea structurilor familiale și a dinamicii intergeneraționale. Inovația constă în trecerea de la analiză la colaborare și de la interpretare la co-construcție. Această formă de lucru stimulează învățarea reflexivă, oferă claritate conceptuală și întărește responsabilitatea comună în explorarea istoriei familiale.

Prin standardizarea McGoldrick și prin aplicarea metodei tandem, formarea de bază în lucrul cu genograma creează un cadru metodologic solid pentru o practică sistemică clară, coerentă și etică.

Bibliografie orientativă

Bowen, M. (1978). Family Therapy in Clinical Practice. New York: Jason Aronson.
Boszormenyi-Nagy, I., & Spark, G. M. (1973). Invisible Loyalties: Reciprocity in Intergenerational Family Therapy. Harper & Row.
McGoldrick, M., & Gerson, R. (1985). Genograms in Family Assessment. New York: Norton.
McDaniel, S. H., Hepworth, J., & Doherty, W. (2014). The Shared Experience: Collaborative Approaches in Family Therapy. Routledge.
Minuchin, S. (1974). Families and Family Therapy. Cambridge, MA: Harvard University Press.

Genograma și inovația tandemului specialist–client în analiza sistemelor familiale